Venitul minim de incluziune (VMI)

Acordarea venitului minim de incluziune (VMI) prin acordarea ajutorului de incluziune şi/sau prin acordarea ajutorului pentru familia cu copii

VMI

Toți beneficiarii actuali de ajutor social și/sau alocație de susținere a familiei vor fi înregistrați în sistem în perioada 1 noiembrie - 31 decembrie 2023 pentru a primi venitul minim de incluziune (VMI). Lucrătorii sociali ai DGASPC Sector 6 vor contacta toate persoanele în cauză pentru realizarea acestui demers. Aceasta este o măsură esenţială pentru a nu pierde dreptul la VMI odată cu aplicarea Legii nr.196/2016, începând cu data de 1 ianuarie 2024.

VMI reprezintă un program unic de asistență socială, creat pentru a ajuta persoanele și familiile vulnerabile să depășească obstacolele financiare pe care le întâmpină și să-și îmbunătățească viața.
VMI este un beneficiu prevăzut în Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune și are două componente:

1.  SPRIJIN PENTRU INCLUZIUNE

  • Are ca scop prevenirea și combaterea sărăciei și a riscului de excluziune socială și înlocuiește ajutorul social acordat anterior pentru asigurarea venitului minim garantat.

2. SPRIJIN PENTRU FAMILIILE CU COPII

  • Se acordă familiilor cu copii aflați în întreținere cu vârsta de până la 18 ani și are ca scop prevenirea sărăciei și încurajarea participării copiilor la educație, înlocuind alocația pentru susținerea familiei.

În funcție de nivelul venitului de care dispune familia sau persoana singură, precum și de alte criterii, cum ar fi componența familiei, calitatea de persoană în vârstă sau participarea la educație, se acordă unul sau ambele ajutoare financiare care alcătuiesc VMI.

VMI necesită depunerea unei singure cereri, indiferent de numărul și categoria de ajutoare financiare de care poate beneficia o familie/persoană singură. VMI se acordă într-o plată unică lunară aferentă, indiferent dacă este vorba de una sau mai multe componente ale VMI.

De asemenea, VMI nu se rezumă la acordarea unei sume de bani. Acest ajutor conține un pachet integrat de măsuri de sprijin în domenii-cheie, cum ar fi: ocuparea forței de muncă, serviciile sociale, educația, sănătatea și locuirea, toate contribuind la reducerea riscului de sărăcie și excluziune socială.

VMI poate fi solicitat atât de persoanele singure, cât și de familiile care îndeplinesc condițiile de eligibilitate. Instituția noastră primește solicitări de acordare a VMI numai din partea persoanelor cu domiciliul legal/reședință sau care locuiesc efectiv pe raza Sectorului 6.

Pentru specificarea termenilor de ”persoană singură” și ”familie”, vă rugăm să condultați secțiunea ”Definiții” de la sfârșitul acestui material

VMI se acordă persoanelor singure/familiilor care obțin un venit net lunar ajustat mai mic sau egal cu nivelele maxime stabilite prin lege, pentru cele două componente ale VMI:

  • Pentru ajutorul de incluziune, nivelul maxim al venitului net trebuie să fie de 275 lei, respectiv 400 lei dacă persoana singură a depășit vârsta de 65 ani.
  • Pentru ajutorul pentru familia cu copii, nivelul maxim al venitului net trebuie să fie de 700 lei/membru de familie.
  • Cuantumul ajutorului de incluziune acordat familiei/persoanei singure reprezintă diferența dintre cuantumul maxim prevăzut de lege - 275 lei/lună/membru de familie sau 400 lei/lună în cazul persoanei singure cu vârsta de cel putin 65 de ani și cuantumul venitului net ajustat calculat conform legii.
  • Cuantumul maxim, pentru beneficiarii care nu obțin niciun venit, este de 275 lei/lună/ membru de familie, iar, în cazul persoanei singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani, cuantumul maxim este de 400 lei/lună.
  • Cuantumul ajutorului pentru familia cu copii este stabilit în funcție de nivelul venitului net lunar ajustat și numărul de copii din familie:
  • Pentru familia beneficiară de ajutor de incluziune, precum și pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 275 de lei/lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este:
    • 107 lei, pentru familia cu un copil;
    • 214 lei, pentru familia cu 2 copii;
    • 321 de lei, pentru familia cu 3 copii;
    • 428 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai multi.
  • Pentru familia monoparentală beneficiară de ajutor de incluziune, precum și pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 275 de lei/lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru
    familia cu copii este:
    • 120 de lei, pentru familia cu un copil;
    • 240 de lei, pentru familia cu 2 copii;
    • 360 de lei, pentru familia cu 3 copii;
    • 480 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai multi.
  • Pentru familiile care au un venit net lunar ajustat cuprins între 276 de lei/lună și 700 de lei inclusiv, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este:
    • 85 de lei, pentru familia cu un copil;
    • 170 de lei, pentru familia cu 2 copii;
    • 255 de lei, pentru familia cu 3 copii;
    • 340 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai multi
  • Pentru familiile monoparentale care au un venit net lunar ajustat cuprins între 276 de lei/ lună și 700 de lei inclusiv, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este:
    • 110 lei, pentru familia cu un copil;
    • 215 lei, pentru familia cu 2 copii;
    • 325 de lei, pentru familia cu 3 copii;
    • 430 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai multi

*Dacă din calcul rezultă o sumă mai mică de 50 de lei, atunci se acordă 50 de lei.

Precizări:

Pentru calculul venitului net lunar ajustat se iau în considerare toate sumele primite/realizate de persoana singură, respectiv de fiecare membru al familiei în luna anterioară solicitării VMI, cu excepţia următoarelor venituri:

  1. sumele primite cu titlu de prestaţii sociale în baza Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
  2. alocaţia de stat pentru copii acordată în baza Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, cu modificările ulterioare;
  3. sumele acordate ca burse sau alte forme de sprijin financiar destinate exclusiv pentru susţinerea educaţiei preşcolarilor, elevilor şi studenţilor, prin programe ale Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, altor instituţii publice şi private, inclusiv organizaţii neguvernamentale;
  4. sumele primite din activitatea desfăşurată ca zilier, în condiţiile Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele obţinute în calitate de prestator casnic în baza Legii nr. 111/2022 privind reglementarea activităţii prestatorului casnic;
  5. sumele primite de persoanele apte de muncă din familie ca urmare a participării la programe de formare profesională organizate în condiţiile legii, dacă acestea nu au titlu de venituri salariale;
  6. sumele primite ocazional din partea unor persoane fizice ori juridice, precum şi sumele cu titlu de ajutor de urgenţă primite de la bugetul de stat sau local.
  7. stimulentul educaţional acordat potrivit prevederilor Legii nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, republicată, sub formă de tichet social pentru stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor proveniţi din familii defavorizate;
  8. sumele ocazionale acordate de la bugetul de stat sau bugetele locale cu caracter de despăgubiri ori sprijin financiar pentru situaţii excepţionale;
  9. ajutorul pentru încălzirea locuinţei şi suplimentul pentru energie acordate în baza Legii nr. 226/2021, cu modificările ulterioare;
  10. indemnizaţia lunară de hrană acordată în baza Legii nr. 584/2002 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România şi de protecţie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, cu modificările şi completările ulterioare, şi indemnizaţia lunară de hrană prevăzută de Legea nr. 302/2018 privind măsurile de control al tuberculozei;
  11. sumele primite cu titlu de sprijin, asigurate din bugetul de stat sau fonduri nerambursabile, acordate în baza legii sau în baza programelor operaţionale aprobate.

 

Venitul minim de incluziune se acordă în baza unei cereri formulate de solicitant. Vor fi acceptate spre analiză și soluționare doar cererile depuse de persoane cu domiciliul legal/reședință sau care locuiesc efectiv pe raza Sectorului 6

Persoanele care beneficiază în prezent de ajutor social sau alocație de susținere a familiei vor fi contactate până la sfârșitul anului 2023 de către lucrătorii noștri sociali în vedera acordării VMI.

După depunerea cererii însoțite de documentele necesare (vezi capitolul următor), dosarul solicitantului va și preluat și analizat de către angajații Serviciului Ajutor Social din subordinea DGASPC Sector 6.  În urma analizei, dosarul va fi înaintat primarului Sectorului 6 pentru emiterea dispoziției de acordare sau respingere, conform fiecărui caz în parte. Solicitantului de VMI îi va fi comunicată dispozția primarului privind aprobarea sau respingerea acordării dreptului.

  • Formularul standard de cerere VMI, care conţine date privind solicitantul şi date privind componenţa familiei;
  • Declaraţia pe propria răspundere;
  • Angajamentul de plată (pentru situaţiile în care se pot constata drepturi acordate necuvenit);
  • Actul de identitate al solicitantului şi al membrilor familiei;
  • Adeverinţe de venit pentru toate sursele de venit;
  • Certificat de naştere pentru fiecare copil;
  • Certificatul de deces pentru oricare membru decedat al familiei;
  • Dovada şcolarizării pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 16 ani;
  • Alte documente specifice situaţiei solicitantului/beneficiarului.

Componenţa familiei, filiaţia copiilor şi situaţia lor juridică faţă de reprezentantul legal vor fi verificate/validate prin SNIAS.

În cazul în care verificarea/validarea prevăzută la alin. (1) nu este posibilă, reprezentantul familiei prezintă, la solicitarea personalului serviciului public de asistenţă socială, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2016, aprobată cu modificări prin Legea nr. 179/2017, cu modificările şi completările ulterioare, după caz, următoarele documente:

  1. certificatele de naştere ale copiilor aflaţi în întreţinerea familiei;
  2. certificatul de căsătorie;
  3. hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei, potrivit legii;
  4. hotărârea judecătorească de încuviinţare a adopţiei, potrivit legii;
  5. hotărârea judecătorească sau, după caz, hotărârea comisiei pentru protecţia copilului pentru măsura plasamentului, potrivit legii;
  6. hotărârea judecătorească prin care se dispune delegarea temporară a autorităţii părinteşti către persoana desemnată, conform prevederilor art. 104 şi art. 105 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
  7. decizia directorului general al direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului sau, după caz, hotărârea judecătorească pentru măsura plasamentului în regim de urgenţă, potrivit legii;
  8. hotărârea judecătorească de instituire a tutelei sau, după caz, dispoziţia autorităţii tutelare, potrivit legii;
  9. actul doveditor care atestă calitatea de reprezentant legal al persoanei minore lipsite de capacitate deplină de exerciţiu al drepturilor civile, respectiv părinte, tutore, curator, altă persoană desemnată reprezentant legal prin decizia directorului general al direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului sau, după caz, prin hotărâre judecătorească;
  10. hotărârea judecătorească prin care soţul/soţia este declarat/declarată dispărut/dispărută;
  11. hotărârea judecătorească prin care soţul/soţia este arestat/arestată preventiv pe o perioadă mai mare de 30 de zile sau execută o pedeapsă privativă de libertate şi nu participă la întreţinerea copiilor;
  12. după caz, alte acte doveditoare privind componenţa familiei.

Stabilirea dreptului la venit minim de incluziune se realizează ţinându-se seama de bunurile familiei sau, după caz, ale persoanei singure, cuprinse în Lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune. Lista poate fi consultată mai jos.

În situaţia în care unul sau mai multe bunuri cuprinse în lista menționată aflate în proprietatea persoanei singure/familiei beneficiare de venit minim de incluziune, este dat/sunt date în închiriere/arendă/concesiune, acest bun/aceste bunuri va fi luat/vor fi luate în calcul pentru persoana/familia care îl are/le are în închiriere/arendă/concesiune, iar pentru proprietarul de drept se va lua în calcul valoarea obţinută în urma cedării dreptului de folosinţă a bunului/bunurilor.

În cazul familiei care locuieşte şi gospodăreşte împreună cu alte familii ori persoane singure şi contribuie împreună la achiziţionarea sau realizarea unor bunuri şi a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora, la stabilirea veniturilor familiei se iau în considerare atât veniturile nete lunare proprii, cât şi partea ce îi revine de drept din veniturile lunare nete, realizate în comun de persoanele din gospodărie.

Obligaţiile titularului:

Titularul venitului minim de incluziune are obligaţia să comunice primăriei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa, orice modificare cu privire la domiciliu, venituri şi numărul membrilor familiei, în termen de maximum 15 zile de la data la care a intervenit modificarea.
Persoanele singure şi familiile beneficiare de venit minim de incluziune au obligaţia să depună la primărie, din 6 în 6 luni, declaraţia pe propria răspundere.

Persoanele apte de muncă care nu obţin venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă legală de angajare şi nici din activităţi independente sau activităţi agricole, aşa cum sunt acestea definite de Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia să se prezinte, ori de câte ori sunt solicitate de agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei evidenţă sunt înregistrate ca persoane în căutarea unui loc de muncă, în vederea încadrării în muncă sau a participării la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională.

Verificarea condiţiilor privind menţinerea statutului de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, faptul că nu au refuzat un loc de muncă oferit ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională, se realizează de către agenţia teritorială prin SNIAS sau, după caz, pe bază de liste de beneficiari.

În cazul persoanelor singure şi familiilor beneficiare ale venitului minim de incluziune care constă exclusiv în ajutor pentru familia cu copii, obligaţia de mai sus nu se aplică.

În cazul familiilor beneficiare de venit minim de incluziune care include componenta de ajutor de incluziune, una dintre persoanele majore apte de muncă din familia respectivă are obligaţia de a presta lunar, la solicitarea primarului, activităţi sau lucrări de interes local, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă şi a normelor de securitate şi sănătate în muncă.

Fac excepţie familiile pentru care suma aferentă ajutorului de incluziune este de până la 50 de lei. Pentru acestea, orele de muncă se stabilesc trimestrial şi se efectuează în oricare dintre lunile trimestrului.

Nr. crt.

Termenul

Definiția

1.

Venitul minim de incluziune (VMI)

reprezintă sprijinul financiar acordat de stat în scopul asigurării nivelului de trai minimal pentru familiile şi persoanele singure aflate în situaţie de dificultate, în scopul prevenirii şi combaterii sărăciei şi riscului de excluziune socială şi stimularea participării copiilor în sistemul de educaţie.

În funcţie de componenţa familiei şi de nivelul venitului net ajustat, se compune din:

  • ajutor pentru incluziune şi ajutor pentru familia cu copii;
  • ajutor de incluziune, exclusiv;
  • ajutor pentru familia cu copii, exclusiv.

Este însoţit de alte măsuri de asistenţă socială complementare, acordate în bani şi/sau în natură, acordate de la bugetul de stat sau din bugetul local:

  • stimulente
  • facilităţi contributive
  • alte drepturi complementare

2.

Beneficiarii de venit minim de incluziune

  • Familiile şi persoanele singure, cetăţeni români care au domiciliul sau, după caz, reşedinţa în România.
  • Familiile şi persoanele singure, cetăţeni români, fără domiciliu sau reşedinţă şi fără locuinţă, denumite în continuare persoane fără adăpost, însă doar pe perioada în care se află în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale în care trăiesc.
  • Familiie şi persoanele singure care nu au cetăţenie română beneficiază de venit minim de incluziune dacă:
    • sunt cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European, al Confederaţiei Eleveţiene sau străini pe perioada în care au domiciliul ori, după caz, reşedinţa în România, în condiţiile legislaţiei române;
    • sunt cetăţeni români sau apatrizi cărora li s-a acordat o formă de protecţie în condiţiile legii;
    • sunt apatrizi care au domiciliul sau, după caz, reşedinţa în România, în condiţiile legii.

3.

Ajutor pentru incluziune

Ajutor financiar acordat familiilor cu venituri situate sub nivelul prevăzut de lege, pentru asigurarea necesităţiilor zilnice de viaţă

4.

Ajutor pentru familia cu copii

Ajutorul financiar acordat familiilor cu venituri situate sub nivelul prevăzut de lege, care au în întreţinere unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 18 ani, în scopul prevenirii şi riscului de sărăcie a copilului şi stimulării participării acestuia în sistemul de educaţie

5.

Stimulente

Măsuri speciale de stimulare pentru participarea pe piaţa muncii, acordate în bani sau care reprezintă deduceri aplicate veniturilor persoanei

6.

Facilităţi contributive

Asigurarea în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, fără plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate

7.

Alte drepturi complementare

Transferuri financiare şi/sau sprijin în natură, în scopul de a facilita incluziunea socială şi prevenirea riscului de excluziune socială, acordate beneficiarilor de venit minim de incluziune, constând, după caz, în:

  • plata asigurării obligatorii a locuinţei;
  • acordarea de ajutoare comunitare şi de urgenţă;
  • accesul la măsuri de sprijin financiar pentru promovarea şi susţinerea frecventării cursurilor de învăţământ;
  • măsuri de stimulare a ocupării prevăzute de Legea nr.76/2002;
  • accesul la servicii sociale disponibile.

8.

Persoana singură

Se consideră membru de familie, în vederea calculării cuantumului ajutorului de incluziune şi stabilirii obligaţiilor beneficiarului de VMI.

  • este persoana care a împlinit vârsta de 18 ani, locuieşte singură şi nu se mai află în întreţinerea părinţilor, precum şi persoana cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani, care locuieşte şi se gospodăreşte singură şi are capacitate de exerciţiu anticipată;
  • persoana cu vârsta de peste 18 ani care locuieşte împreună cu părinţii săi sau cu alte persoane singure ori familii şi care obţine/nu obţine venituri din salarii şi/sau alte activităţi;
  • fiecare soţ, în cazul soţilor despărţiţi în fapt cu domicilii diferite, dacă această situaţie este dovedită prin verificare în teren;
  • persoana cu vârsta de cel puţin 65 de ani necăsătorită, divorţată sau văduvă, care trăieşte în locuinţa sa de domiciliu sau de reşedinţă ori este găzduită, pe perioadă nedeterminată, într-un serviciu social cu cazare prevăzut în HG nr.867/2015.

9.

Familie

  • soţ şi soţie, căsătoriţi în condiţiile legii, care locuiesc împreună;
  • soţ şi soţie cu copiii lor necăsătoriţi, aflaţi în întreţinere cu vârsta de până la 18 ani sau de până la 26 de ani pentru cei care urmează o formă de învăţământ – cursuri de zi, organizate potrivit legii, cu domiciliul sau reşedinţa comună înscrisă în actele de identitate şi care locuiesc împreună;
  • bărbatul şi femeia necăsătoriţi care trăiesc şi locuiesc împreună, dacă aceasta situaţie se confirmă la verificarea în teren;
  • bărbatul şi femeia necăsătoriţi care trăiesc şi locuiesc împreună, cu copiii lor necăsătoriţi şi/sau ai fiecăruia dintre ei, având vârsta de până la 18 ani sau de până la 26 de ani dacă urmează o formă de învăţământ -cursuri de zi, organizată potrivit legii, care locuiesc împreună, dacă această situaţie se confirmă la verificarea în teren;
  • părintele/părinţii care locuieşte/locuiesc cu copiii lui/lor necăsătoriţi aflaţi în întreţinere, cu vârsta de peste 18 ani şi care au certificat de persoană încadrată într-un grad de handicap/dizabilitate accentuat/ă sau grav/ă;
  • Părinţii şi copiii lor necăsătoriţi în vârstă de peste 18 ani care NU frecventează o formă de învăţământ organizată potrivit legii sau părinţii şi copiii lor necăsătoriţi în vârstă de peste 26 de ani care frecventeayă o formă de învăţământ organizată conform legii, care locuiesc şi/sau gospodăresc împreună, constituie FAMILII SEPARATE.

10.

Familie monoparentală

Familia formată din persoana singură şi copilul/copiii aflaţi în întreţinere, în vârstă de până la 18 ani sau de până la 26 de ani dacă urmează o formă de învăţământ -cursuri de zi, organizată potrivit legii, care locuiesc şi gospodăresc împreună.

11.

Persoana singură din familia monoparentală

Persoana care:

  1. este necăsătorită;
  2. este văduvă;
  3. este divorţată;
  4. al cărei soţ/soţie este declarat/declarată decedat/decedată prin hotărâre judecătorească;
  5. al cărei soţ/soţie se află în una dintre situaţiile de mai jos:
    • dacă o persoană, fiind obligată să lipsească vreme îndelungată de la domiciliu, nu a lăsat un mandatar sau un administrator general;
    • dacă o persoană a dispărut fără a exista informaţii despre ea şi nu a lăsat un mandatar sau un administrator general.
  6. al cărei soţ/soţie este arestat/arestată preventiv pentru o perioadă mai mare de 30 de zile sau execută o pedeapsă privativă de libertate şi nu participă la întreţinerea copiilor;
  7. nu a împlinit vârsta de 18 ani şi se află în situaţiile menţionate la lit.a)-e);
  8. a fost numită tutore sau i s-a încredinţat ori dat în plasament unul sau mai mulţi copii şi se află în una dintre situaţiie menţionate la lit.a)-e).

12.

Persoane care locuiesc şi gospodăresc împreună

Persoane care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

  • locuiesc împreună în acelaşi imobil/locuinţă şi/sau, după caz, au domiciliul şi reşedinţa comună, înscrisă în actele de identitate;
  • contribuie împreună la achiziţionarea sau la realizarea unor bunuri şi a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora.

13.

Persoane fără domiciliu sau reşedinţă şi fără locuinţă – persoane fără adăpost

Persoanele care nu deţin o locuinţă principală sau, după caz, o locuinţă secundară, în condiţiile legii, şi care trăiesc în stradă sau în adăposturi improvizate ori în centre rezidenţiale pentru persoanele fără adăpost

14.

Copil în întreţinere

Persoana care nu a îndeplinit vârsta de 18 ani şi nu a dobândit capacitatea deplină de exerciţiu, în condiţiile legii, precum şi tânărul în vârstă de până la 26 de ani care urmează o formă de învăţământ – cursuri de zi, organizată potrivit legii, copiii încredinţaţi în vederea adopţiei, cei aflaţi în plasament la o persoană sau familie ori pentru care s-a instituit tutela, potrivit legii, tinerii în vârstă de peste 18 ani care, în condiţiile legii, sunt declaraţi persoane cu handicap grav sau accentuat.

15.

Locuinţă de domiciliul sau de reşedinţă

Construcţia cu destinaţia de locuinţă aflată în proprietatea titularului ajutorului/ajutoarelor financiare ori închiriată sau asupra căreia se exercită un drept de folosinţă în condiţiile legii, situată la adresa înscrisă în actele de identitate ale persoanei singure/membrilor de familie sau, după caz, adresa la care persoanele sunt înscrise în cartea de imobil şi sunt luate în calcul la stabilirea cheltuielilor de întreţinere a locuinţei.
Se asimilează locuinţei de domiciliu sau reşedinţei şi locuinţa de necesitate, precum şi locuinţa socială.

NU se consideră locuinţă de domiciliu sau de reşedinţă serviciile sociale cu cazare prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare, publice sau private, inclusiv cele înfiinţate şi administrate de cultele religioase cu scop monahal.

Prin EXCEPŢIE, serviciile sociale cu cazare se consideră locuinţă de reşedinţă pentru persoanele vârstnice cu vârsta de peste 65 de ani care sunt găzduite pentru o perioadă nedeterminată, nu au venituri proprii, nu au aparţinători legali ori aceştia nu au suficiente venituri pentru plata contribuţiei lunare de întreţinere şi/sau nu sunt asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

16.

Testarea mijloacelor de trai

Evaluarea veniturilor băneşti, a bunurilor şi a veniturilor ce pot fi obţinute prin valorificarea/utilizarea bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea ori folosinţa familiei sau persoanei singure

17.

Venit net lunar ajustat

Suma care revine fiecărui membru de familie din venitul net lunar total al acesteia, după aplicarea coeficienţilor de echivalenţă corespunzători dimensiunii familiei.

18.

Coeficienţi de echivalenţă

Unitate de măsură utilizată la calculul venitului net lunar ajustat

19.

Verificare în teren

Procedura de stabilire a veridicităţii informaţiilor furnizate de solicitanţi, la domiciliul/reşedinţa acestora, în scopul stabilirii îndeplinirii condiţiilor de acordare a dreptului

20.

Analiza de risc

Reprezintă utilizarea sistematică a informaţiilor disponibile pentru a diminua riscul de eroare şi fraudă în acordarea beneficiilor de asistenţă socială, pentru identificarea pericolelor din perspectiva utilizării eficiente a fondurilor publice

21.

Fişa de verificare

Formularul standard utilizat pentru efectuarea verificării de teren, inclusiv pentru stabilirea drepturilor prevăzute de Legea nr.226/2012, cu modificările ulterioare

22.

Plan de intervenţie

Planul elaborat în baza nevoilor/riscurilor/situaţiilor de dificultate identificate ca urmare a verificării administrative şi a verificării de teren ori evaluării, în scopul stabilirii măsurilor de asistenţă socială aplicabile pentru prevenirea sau combaterea riscului de excluziune socială

23.

Verificare administrativă

Procedura de stabilire a veridicităţii informaţiilor furnizate de solicitanţii, în baza documentelor justificative şi a informaţiilor existente în bazele de date ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale/instituţiilor publice.

24.

SNIAS

Sistemului naţional informatic pentru asistenţă socială asigură suportul informatic pentru înregistrarea şi administrarea cererilor, declaraţiilor şi altor documente prevăzute de lege, verificarea criteriilor de eligibilitate şi a condiţiilor de acordare a dreptului, emiterea şi transmiterea dispoziţiilor şi deciziilor de aprobare/respingere/suspendare/încetare a dreptului, precum şi a altor operaţiuni specifice procesului de acordare a venitului minim de incluziune şi permite accesarea bazelor de date ale instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale în vederea verificării îndeplinirii criteriilor de eligibilitate şi condiţiilor de acordare a dreptului la VMI

Urmăriți-ne si pe Facebook

Descarcă aplicația mobilă de sesizări eSector6!

Google Play
Versiune minimă: Android 8.0

AppStore
Versiune minimă: iOS 13.0

Campanii active

Servicii medicale gratuite pentru Bucureșteni, prin proiectul SAFE

Află mai multe despre SAFE

021.9970: Instrument de informare și consultanță pentru cetățenii Sectorului 6

 119 - numărul unic pentru copii

 0731624849 - TELEFONUL DE URGENŢĂ ÎN SECTORUL 6

Campania Spune “NU” cerşetoriei!

© 2024 - Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 6, Bucureşti

 

DGASPC Sector 6 este certificată ISO escim DGASPC Sector 6 este certificată ISO 9001 DGASPC Sector 6 este certificată ISO 37001

 

 

 

Website realizat în cadrul proiectului “Primărie fără hârtie II – Digitalizarea DGASPC Sector 6 prin soluție informatică inovativă ca măsură de simplificare administrativă și de optimizare a furnizării serviciilor de asistență socială pentru cetățeni” Cod SMIS 153535 în cadrul Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020.

Site realizat în cadrul proiectului POCA